Munca…

Stau cu tine fata-n fata.
Nici nu stiu: mi-e mila, greata?
Tu vorbesti acum sau ragai?
Doamne, ai uitat sa mangai!

Ala-i hot, asta e prost…
Te-agiti zilnic fara rost.
Vezi ratati si hibe multe...
Cine vrea d-astea s-asculte?

Pe mine ma vezi. Nu-s bun.
Critici, urli de nebun.
Vezi in ochiu-mi paiul gros,

dar spre tine te-ai intors?

Zaci si bei cu saptamana,
nevasta ti-o bati intruna,
ca munceste si e proasta,
iar de tuica nu-i in casa.

Si copii ai cinci, stii bine,
Ce te obosesc pe tine?
Ce le trebuie lor scoala?
“La munca baiete! Scoala!”

La televizor se-arata
meciuri multe, ca-i etapa,
pai de ce sa lasi ecranul?
N-ai de munca! Las’! La anu’!

Ai tai toti isi plang in pumni,
ca alearga de nebuni.
Si ce daca? Nu-i mai bine
sa mai bei, sa uiti de tine?

Nu e mai comod mai frate
sa stai ghiftuit pe spate
si sa tipi la ei cat vrei:
Ce vreti de la mine, bei…?

Seara iesi la interval,
ca ai chef iar de scandal.
Hai ne batem cu vecinu’!
Asa! Mah, da' bun mai fuse vinu’!

Apoi iar te plangi, mai tata,
fara jena, fara capat,
ca n-ai bani si-i viata grea.
Nu tu ti-ai facut-o-asa?

Acum te simti vinovat,
c-ai baut ce-ai adunat,
c-ai vandut o-ntreaga casa,
nu mai ai copii, nevasta…

Au fugit in lume toti.
“Ah ce curva si ce hoti!”
Si acum privesti spre mine.
Stai acolo! Nu-ti e bine?